Daca omenirea ar fi bine, ne-ar impresiona strigatul padurilor taiate, strigatul firelor de iarba prinse de seceta, geamatul speciilor pecale de disparitie. Noi le iubim, toti le iubim pe acestea toate. Iubirea le poate face sa nu mai simta dorinta schimbarii starii lor. Iubirea te umple si umpland toate golurile, nu mai simti nici un gol. Dar schimbarea? Unde e dorinta, puterea sicurajul nostru de a schimba vuietul durerii si de a-l transforma in zambetul etern al bucuriei? Compasiunea ma cuprinde. Compasiunea ma umple. Compasiunea imi da puterea de a transforma lumea in alta lume. Nu e nici un atentat la dreptul unic al creatorului, e luarea de atitudine in a schimbadurerea lasata de ingemanarea trecutului. Binele si raul s-au luptat in imaginatia noastra, dar au lasat urme pe intreaga planeta, ceea ce ma face sa cred ca lupta s-a dat nu numai in imaginatia subcostientului nostru.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu